Pub, Art Gallery & Bistro Radu House

Descriere

La Bucureşti se păstrează ceea ce oamenii tehnicii numesc "grinda lui Elie Radu", adevărat monument tehnic, construită la început de veac de marele inginer. Realizată din beton armat, pe bază de calcule extrem de riguroase, această grindă, cu o deschidere de 8 metri, a rezistat cu succes unei încărcături considerabile de saci de nisip, demonstrînd virtuţile betonului armat, într-o perioadă cînd însuşirile (mai ales rezistenţa sa) erau contestate. Ulterior, sub conducerea sa, au fost realizate primele planşee de beton armat de la noi şi o seamă de alte lucrări excelent proiectate şi executate.

Născut cu cîţiva ani înainte de Unirea Principatelor, mai exact în anul 1853, Elie Radu a văzut lumina zilei la Botoşani - pe atunci un mic tîrguşor din nordul Moldovei. El a urmat gimnaziul din oraşul natal şi apoi Academia Mihăileană din Iaşi - aici fiind coleg de bancă cu marele chimist şi animator al ştiinţei C. I. Istrati. După absolvire, pleacă la Bruxelles, unde urmează Şcoala Politehnică (1872-1877), după un an de pregătire în matematică. Revenind în ţară, îl găsim profesor la Şcoala de Conductori (1894-1903), apoi profesor de edilitate (cel dintîi curs de acest fel de la noi) la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Capitală, unde, ulterior, predă cursul de "Procedee generale de construcţie". Ca să sesizăm semnificaţia activităţii sale, trebuie să facem efortul de a înţelege situaţia ţării noastre în anii ce au urmat după dobîndirea independenţei de stat. Datorită unei îndelungate dominaţii străine, în toate domeniile se simţea nevoia unei înnoiri.

Aceasta cu atît mai mult în domeniul tehnic, unde exista o acută lipsă de drumuri, de poduri, de căi ferate, fără de care progresul ţării nu era de conceput. Tînărul inginer Radu, întors de la studii, a participat, alături de Anghel Saligny, în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, la controlul modului în care se realiza calea ferată Ploieşti-Predeal, lucrare inginerească începută în anul 1878, dar terminată mult mai tirziu.

Contribuind direct la numeroase lucrări tehnice, în special la construirea unor linii ferate importante, cum ar fi Piteşti- Curtea de Argeş, Tîrgu Ocna-Comăneşti- Palanca, Galaţi-Bîrlad, linii ce includeau lucrări inginereşti de mare tehnicitate, ca viaducte, poduri, tunele etc. El însuşi a studiat, proiectat şi construit nu mai puţin de 475 km de căi ferate şi a studiat şi proiectat 175 km de linii ferate executate de alţi ingineri - o mare parte din vitala reţea feroviară românească.

Studiile sale au permis introducerea unui nou tip de şină grea, care asigura o siguranţă şi rapiditate sporită în circulaţie. .Trebuie să adăugăm la aceasta contribuţia sa la peste 1 000 km de drumuri, pe trasee uneori dificile, cum ar fi valea Jiului, valea Oltului etc. A executat numeroase poduri: peste Olt (la Slatina), peste Jiu (la Craiova), peste Siret (opt poduri) etc, castele de apă şi rezervoare de mare capacitate. Lucrări de seamă a realizat în domeniul edilitar. In studiile sale privind alimentarea cu apă a oraşelor ţării, a introdus concepţii şi soluţii originale, vizînd, în primul rînd, valorificarea surselor subterane (ceea ce conduce la un preţ de cost sensibil mai redus - cu circa 1/3 - faţă de cel propus de ofertanţi străini), de asemenea în domeniul filtrării apelor.

Prin construcţia sistemului Bragadiru de alimentare cu apă a Capitalei. în anul 1901, preconizată de el, se realiza cea mai mare captare centralizată de apă subterană din Europa, prin care se obţineau 30 000 m3/zi dintr-o singură sursă, în anul 1904 ajungîndu-se Ia un debit de 200 litri de apă pe zi şi om, ceea ce era o cifră superioară celor mai multe oraşe europene. A construit, de asemenea, numeroase castele de apă pentru oraşe mari, ca Brăila şi Turnu Severin şi a fost promotorul utilizării betonului la podurile de şosea. Intr-un moment de criză a betonului armat (de care am amintit la început) cînd în Europa se prăbuşiseră construcţii mari din acest material,

Elie Radu a înţeles şi a demonstrat că aceasta se datorează numai unor deficienţe de proiectare şi calcul, promovînd, cu curaj, construcţiile de acest fel, evident corect dimensionate şi realizate. Ca preşedinte al Consiliului Tehnic Superior (1919-1930) a avizat şi a contribuit la îmbunătăţirea a mii de proiecte de construcţii, corectînd soluţii neraţionale. în anul 1927, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Elie Radu este o figură luminoasă a începutului ingineriei construcţiilor la noi în ţară. Un om al competenţei, ferm şi echilibrat, neînduplecat în combaterea neglijenţei.