Restaurant Red Angus Steakhouse

Descriere

Restaurantul nostru poarta numele uneia dintre cele mai vechi specii de vita, «Angus». De ce «Red» Angus si nu «Black» Angus? De ce este Red Angus atat de speciala fata de alte soiuri si de ce a fost tinuta in umbra in primele decenii din viata ei? Toate acestea le puteti afla din scurta istorie a acestei specii antice.

Pentru asta o sa ne intoarcem putin in timp, pana la sfarsitul secolului 18, pentru ca Red Angus este o specie renumita, care in ciuda faptului ca este asociata cu SUA, isi are de fapt originile in Europa. Pe coastele nelinistite ale Angliei si Scotiei isi facea aparitia din departare un popor nomad, denumit Norseman. Pe langa ei puteai intrezari niste animale, care de departe pareau niste vacute, dar aveau ceva in neregula, nu pareau sa aiba coarne... O data ajunsi in centrul zonelor bastinase, vitele respective au fost descrise ca fiind niste vaci scunde, atipice, lipsite de coarne... cu alte cuvinte, de rasul localnicilor.

Norseman s-au stabilit in zonele denumite Aberdeen cu tot cu vitele lor fara de coarne, rezultand ca in timp sa imperecheze acesta specie cu vitele bastinasilor (negre, cu coarne ciudate, lungi si drepte). Dintre acestea a reiesit Aberdeen Angus, caracterizata printr-o culoare neagra inchisa si lipsite de coarne! Astfel vitele fara coarne au devenit un element unic pentru Anglia si Scotia, toata lumea mirandu-se ca poate exista o vaca fara coarne, sau mai rau, un taur fara coarne... Faptul ca nu aveau coarne nu inseamna niciun dezavantaj pentru localnici, insa faptul ca erau scunde si nu prea puternice ii facea nemultumiti la munca de camp... Asa ca au mai incercat o incrucisare, tot cu speranta ca vor avea si ei in zona lor animale pe care sa se poata baza. Cea mai potrivita la momentul respectiv era o specie din Anglia, English Longhorns, care dupa cum ii spune numele avea coarne foarte lungi, era mare, roscata, voinica. Multumirea bastinasilor nu a fost mica la realizarea unor exemplare mai mari decat ce avusesera pana atunci, puternice, dar surprinzator care nu deprinsesera si caracteristica coarnelor. Acestia au fost Red Angus si Black Angus care din cauza lipsei de coarne au atras asupra lor cuvinte precum: «caraghioase», «neobisnuite», «bondoace».

De-a lungul timpului acestea s-au raspandit, un procentaj mare din exemplarele existente si acum isi au radacinile la Old Granny 125(1) sau Old Jock, care au populat specia Red si Black Angus din 1824. Old Granny a devenit atunci un idol al speciei Angus, dand nastere la 29 de vitei din care 11 au fost inregistrati in Cartea de Onoare Angus. Deosebita Old Granny si-a gasit sfarsitul o data cu un fulger care a trasnit-o in mijlocul pasunilor la varsta de 35 de ani.

Zvonul principal cum ca negrul ar fi culoarea oficiala a speciei Angus a fost mentinut de un fermier din acele vremuri, pentru simplul fapt ca cel mai bun si mai puternic taur al lui era negru. Astfel, de-a lungul timpului, exemplarele roscate au fost marginalizate...

In anul 1873, Black si Red Angus si-au facut drum spre Statele Unite ale Americii. Aici, unde discriminarea este vazut ilegala chiar si pentru animale, asociatiile au luat masuri impotriva culorii recunoscute pentru Angus. S-a infiintat Red Angus Association of America care au inceput promovarea imaginii vitelor roscate in fata celor negre, reusind sa o transforme pana azi intr-o specie veritabila.

«O specie nobila care nu va disparea niciodata, destinata evolutiei pamantului. Vor acoperi pasunile Pamantului si vor imbogati cresterea omenirii.» Fondatorul Red Angus Association of America.